Spectatorul Oricum, multe poate să înţeleagă omul despre diferitele fenomene care îl înconjoară, dar cu o singură condiţie: să-şi permită din când în când luxul de a le deveni spectator - un observator atent şi detaşat al vieţii şi al propriilor sale gânduri. Pentru a ne bucura de miraculosul spectacol al vieţii e necesar deci ceea ce e normal să fie: să ne oprim!... Da, te opreşti şi te uiţi împrejurul tău. Atunci vine extazul, pentru că spectacol mai frumos decât acesta nu ai mai văzut niciodată: e spectacolul Vieţii! Devino ceea ce eşti: Spectator! Spectator la gândurilor, al emoţiilor, al acţiunilor tale. Multe lucruri le percepem greşit pentru că ne grăbim să ne identificăm cu vechi modalităţi de a le percepe, pentru că ne grăbim să le privim superficial, pentru că nu ne oprim măcar pentru un moment spre a le deveni un spectator sincer, detaşat şi obiectiv. Ai probleme? Înseamnă că tu crezi că eşti cineva cine nu eşti. Astfel e normal să ai probleme. Dar atunci adu-ţi aminte cine eşti tu cu adevărat: un Spectator al Misterului. Un veşnic Spectator a Ceea Ce Este şi nu poate fi numit. http://calatorieprinconstiinta.files.wordpress.com/2011/02/calatorie-prin-constiinta-radu-lucian-alexandru.pdf
„Orice om pe care nu pot să-l iubesc este pentru mine un izvor de adâncă tristeţe. Orice om pe care l- am iubit şi nu pot să-l mai iubesc, înseamnă pentru mine un pas spre moarte. Atunci când n-am să mai pot iubi pe nimeni, am să mor. Voi, cei care ştiţi că meritaţi dragostea mea, aveţi grijă să nu mă ucideţi! " Mai scrie si tu cate ceva sa mai stie omul de tine!
Spectatorul
ReplyDeleteOricum, multe poate să înţeleagă omul despre diferitele fenomene care îl înconjoară, dar cu o singură
condiţie: să-şi permită din când în când luxul de a le deveni spectator - un observator atent şi detaşat al
vieţii şi al propriilor sale gânduri.
Pentru a ne bucura de miraculosul spectacol al vieţii e necesar deci ceea ce e normal să fie: să ne
oprim!...
Da, te opreşti şi te uiţi împrejurul tău. Atunci vine extazul, pentru că spectacol mai frumos decât acesta
nu ai mai văzut niciodată: e spectacolul Vieţii!
Devino ceea ce eşti: Spectator!
Spectator la gândurilor, al emoţiilor, al acţiunilor tale.
Multe lucruri le percepem greşit pentru că ne grăbim să ne identificăm cu vechi modalităţi de a le
percepe, pentru că ne grăbim să le privim superficial, pentru că nu ne oprim măcar pentru un moment
spre a le deveni un spectator sincer, detaşat şi obiectiv.
Ai probleme? Înseamnă că tu crezi că eşti cineva cine nu eşti. Astfel e normal să ai probleme.
Dar atunci adu-ţi aminte cine eşti tu cu adevărat: un Spectator al Misterului.
Un veşnic Spectator a Ceea Ce Este şi nu poate fi numit.
http://calatorieprinconstiinta.files.wordpress.com/2011/02/calatorie-prin-constiinta-radu-lucian-alexandru.pdf
„Orice om pe care nu pot să-l iubesc este pentru mine un izvor de adâncă tristeţe. Orice om pe care l- am iubit şi nu pot să-l mai iubesc, înseamnă pentru mine un pas spre moarte. Atunci când n-am să mai pot iubi pe nimeni, am să mor. Voi, cei care ştiţi că meritaţi dragostea mea, aveţi grijă să nu mă ucideţi! " Mai scrie si tu cate ceva sa mai stie omul de tine!
ReplyDelete