Neîncetata activitate mentală a egourilor noastre,focalizate asupra lor înşile, se reflectă în acapararea noastră decatre ceea ce socotim că ne aparţine - familie, prieteni, carieră şi posesiuni. Dar dacă nimic din toate acestea nu ne aparţine defapt? Ştim că atunci când murim, nici unele din acestea nu neînsoţesc. Cu toţii ştim că nimic din această lume nu a însoţit pe cineva dincolo de moarte şi că nu o poate face vreodată. Toţi ştim că va trebui să ne lăsăm aici corpul; lăsăm în urma noastră toate comorile pe care le-am adunat. Le spunem adio celor pecare i-am iubit. Fie că ne place sau nu, tot ceea ce priveştelumea fizică trebuie abandonat în momentul morţii. Am reflectat vreodată la ciudăţenia faptului că muncim zi şi noapte, întreaga noastră viaţă, pentru a poseda lucruri care nu vor putea fi niciodată cu adevărat ale noastre?Ne istovim gonind după himere. Odată cu moartea dispar toate:părinţi, copii, soţ, prieteni, avere şi bunuri - iar uneori dispar chiar înainte de a muri noi. Odată cu ultima noastră suflare ele au dispărut pentru totdeauna şi totuşi, toate zilele noastre trăimşi muncim numai pentru ele. Descoperim prea târziu că neirosim vieţile clădind castele în văzduh.
Neîncetata activitate mentală a egourilor noastre,focalizate asupra lor înşile, se reflectă în acapararea noastră decatre ceea ce socotim că ne aparţine - familie, prieteni, carieră şi posesiuni. Dar dacă nimic din toate acestea nu ne aparţine defapt? Ştim că atunci când murim, nici unele din acestea nu neînsoţesc. Cu toţii ştim că nimic din această lume nu a însoţit pe cineva dincolo de moarte şi că nu o poate face vreodată. Toţi ştim că va trebui să ne lăsăm aici corpul; lăsăm în urma noastră toate comorile pe care le-am adunat. Le spunem adio celor pecare i-am iubit. Fie că ne place sau nu, tot ceea ce priveştelumea fizică trebuie abandonat în momentul morţii.
ReplyDeleteAm reflectat vreodată la ciudăţenia faptului că muncim zi şi noapte, întreaga noastră viaţă, pentru a poseda lucruri care nu vor putea fi niciodată cu adevărat ale noastre?Ne istovim gonind după himere. Odată cu moartea dispar toate:părinţi, copii, soţ, prieteni, avere şi bunuri - iar uneori dispar chiar înainte de a muri noi. Odată cu ultima noastră suflare ele au dispărut pentru totdeauna şi totuşi, toate zilele noastre trăimşi muncim numai pentru ele. Descoperim prea târziu că neirosim vieţile clădind castele în văzduh.